Ce prevede ordonanța privind impunerea unei taxe pe profiturile excesive realizate de companiile energetice

Mulți români vor să afle ce prevede ordonanța privind impunerea unei taxe pe profiturile excesive realizate de companiile energetice. Mihai Diaconu, secretar de stat în Ministerul de Finanţe, a anunțat la finalul ședinței de Guvern de miercuri că Executivul a aprobat transpunerea Regulamentului de impozitare a profiturilor excesive realizate de companiile din energie.

În urma acestei măsuri, 3,9 miliarde de lei vor fi încasate într-un fond special.

Mihai Diaconu: „Principalul motiv, protejarea categoriilor vulnerabile de populaţie”

„Guvernul a aprobat astăzi, la propunerea ministrului de Finanţe, Ordonanţa de Urgenţă privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului 1854 pe 2022 al Consiliului Europei, din 6 octombrie 2022, privind o intervenţie de urgenţă pentru aprobarea problemei preţurile ridicate la energie”, a declarat Mihai Diaconu.

OUG urmărește să protejeze „categoriile vulnerabile de populaţie împotriva efectelor creşterii preţurilor la energie”.

Pe de altă parte, așa cum spune și Mihai Diaconu, „obiectivul principal al Guvernului României este de a asigura finanţarea investiţiilor în proiecte energetice strategice, cu precădere în cele din surse regenerabile. Aşadar, avem de a face cu o transpunere a unui regulament european care vizează toate statele membre”.

„Toată Europa cere această contribuţie de solidaritate şi România trebuie să se alinieze ca membru al Uniunii Europene la acest Regulament. Vorbim de super-profituri în domeniu, în vremuri în care preţurile la produsele energetice sunt volatile. Pentru unele state, din fericire nu e cazul României, resursele sunt dificil de identificat şi populaţia are nevoie de sprijin în aceste vremuri complicate” – Mihai Diaconu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor

Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor arată că „Olanda, Franţa, Germania, spre exemplu, au impus o cotă de 33% a acestor extra-profituri sau să le zicem super-profituri ale companiilor care activează în domeniu. Irlanda a transpus Regulamentul şi merge pe o cotă de impozitare de 75%, Italia a ales 50% din profiturile pe anul 2023. Cehia, un stat comparabil cu România, zicem noi, a impus o cotă de impozitare de 60%, Grecia, 90%”.

Cine este vizat de suprataxarea profitului

Potrivit secretarului de stat, companiile vizate de impunerea unei taxe pe profiturile excesive sunt firme solide, cu profituri considerabile, „cele care în anii trecuţi au performat extraordinar, iar acum este rândul lor, aşa cum a stipulat Regulamentul European, să contribuie la trecerea cât mai uşoară peste această perioadă grea”.

Baza impozabilă este reprezentată de ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020 şi 2021.

„Aşa cum stipulează şi Regulamentul, România a transpus mot-a-mot, ca să zic aşa, această prevedere. Cota de impozitare este de 60% din extra-profitul care depăşeşte cu 20% media. Din această sumă colectată în fondul special, minimum 70% se vor distribui pentru finanţarea investiţiilor strategice, precum şi a investiţiilor în eficienţa energetică şi în energie din surse regenerabile. Termenul de plată va fi 25 iunie 2023, respectiv pentru profitul anului care încă nu s-a finalizat, 2022, şi 25 iunie 2024 pentru profitul care se va realiza în anul 2023” – Mihai Diaconu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor

Proiectul de impozitare a profitului excesiv al companiilor energetice a obţinut miercuri, 27 decembrie, avizul Consiliului Economic şi Social (CES).

Cum se împart banii

Întrebat cum se împart banii, secretarul de stat a precizat că ordonanţa stabileşte doar „temeiul primar”. Mai departe, la propunerile Ministerului Energiei, printr-o Hotărâre de Guvern vor fi definite criteriile şi mecanismul concret de împărțire a banilor obținuți din supraimpozitarea profiturilor marilor companii energetice.

Banii vor sta într-un cont la Trezorerie şi vor fi accesaţi pe măsură ce se vor realiza investiţiile. Investiţiile pot fi realizate inclusiv de către companiile care sunt contribuabile. Scopul principal al măsurii îl constituie încurajarea investiţiilor.

De asemenea, referitor la sumele care s-ar putea strânge în fondul respectiv, Mihai Diaconu a afirmat că estimările Ministerului de Finanţe sunt de minimum 3,9 miliarde de lei.